Reportagem: Titanii transporturilor grele

Reportagem

Titanii transporturilor grele.

Nu credem că există cineva din segmentul de transport sau conex pe care să-l întrebi cine poate să-ți transporte o sarcină grea și să nu-ți spună, Holleman.


Tocmai de aceea, dar și pentru că este unul din clienții importanți de camioane Mercedes-Benz în România pe segmentul de transport specializat greu, am ales să vă prezentăm mica poveste a titanilor transporturilor grele. Și pentru a înțelege mai bine evoluția “celei mai grele companii de transport rutier” din România, vă spunem că, Holleman s-a dezvoltat și maturizat ajungând astăzi să fie un grup de firme ce are în componență mai multe divizii – Special Transport & Project Cargo, Inter Trans Logistics, Heavy Lift, Service Camioane și Agro.

Povestea de succes a grupului Holleman a început în 1997, atunci când George Niţă, actualul manager general, ofițer în cadrul Armatei Române la aceea dată, i-a cunoscut pe olandezii de la Holleman, în baza faptului că era persoana care se ocupa de organizarea transportului autospecialelor militare pentru exercițiile din cadrul “Parteneriatului pentru Pace”. După o perioadă de colaborare din această poziție, datorită activității în creștere a companiei în zona Europei de Est, olandezii au decis să deschidă o filială și în România.

“Am înființat firma în 1997, la doi ani după ce i-am cunoscut pe cei de la Holleman din Olanda. La acea vreme, eram proaspăt absolvent de ASE și ofițer în cadrul Armatei Române, fiind persoana desemnată să se ocupe de bunul mers al transporturilor autospecialelor militare la exerciții în Germania (pe atunci, în Parteneriatul pentru Pace). Evident, transporturile erau făcute de Holleman, firmă olandeză agreată de americanii care organizau și plăteau aceste transporturi”.



Având în vedere că în acea perioadă, compania olandeză era lider european al pieței de transport agabaritic internațional, mai ales către Europa de Est, era normal ca principala activitate a companiei din România să se axeze tot pe transport greu, segment în care olandezii excelau.

“N-am avut niciodată ideea că putem să facem și altceva în afară de transport agabaritic și greu”, a declarat George Niță.

Firma din România a plecat la drum cu un număr mic de angajați, reușind să crească ușor spre numărul de angajați de astăzi. Ca în orice tip de transport rutier, și în transportul agabaritic, șoferul este elementul cheie, care poate face diferența atât într-o situație dificilă, cât și la nivel de costuri. Chiar dacă fluctuația acestora a crescut, fiind atrași de mirajul salariilor din Vest, compania a reușit să-și fidelizeze angajații, astfel că, în prezent, primii trei șoferi angajați ai companiei se regăsesc pe ștatul de plată.

În ceea ce privește dezvoltarea ca și afacere de transport, Holleman a avut o creștere liniară, calculându-și foarte bine strategia de dezvoltare și investițiile.

“În primă faza am plecat singur la drum. Am angajat primul șofer, și al doilea șofer și al treilea șofer, pe care-i avem angajați și acum. Am avut o strategie de dezvoltare constantă, în primii cinci ani am ajuns la 10 combinații de cap tractor cu trailer, după care, a avut loc o schimbare în structura acționariatului, familia Holleman din Olanda mi-a vândut mie și actualului asociat Peter Schwandner toate acțiunile, în mod egal, iar de atunci am crescut mai mult, reușind să deschidem noi filiale în Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria și Ucraina. În prezent suntem lideri pe piața din România, dar și la nivel internațional în zona Europei de Est”, spune George Niță.



Pe lângă afacerea de transport și tot ce derivă din aceasta, acționariatul Holleman a decis să intre și pe zona de agricultură, motiv pentru care a fost achiziționat teren, dar și vehicule specializate pentru transportul cerealelor.

Desigur, pe lângă investițiile în dezvoltarea afacerii de transport, Holleman a investit masiv și în vehicule care să facă față provocărilor din transportul agabaritic.

“Am investit în echipamente aproximativ un milion de euro pe an. Și în prezent mergem cam în aceeași rată. În principal am investit în tot ce nu aveam până la momentul transferului de acționariat. Dacă la început investeam în trailere de până la 6 axe, respectiv 60 tone, în momentul în care am început activitatea cu partenerul german, transportăm cât poate să țină drumul. Am achiziționat trailere modulare cu opt roți pe linie, transportând greutăți și de 220 tone. În prezent, am ajuns la un parc de 63 de autotractoare și 80 de trailere.”

În primii ani de activitate ai companiei, aceasta s-a axat pe alte mărci de camioane, însă, din 2003, odată cu noul partener de afaceri german, în flotă au apărut primele camioane Mercedes-Benz. De altfel, flota actuală cuprinde camioane Mercedes-Benz de la Euro III până la Euro VI.

“Primul camion Mercedes-Benz a intrat în flotă în 2003, decizia de achiziție a fost insuflată de către partenerul german care le-a prezentat ca fiabile, acesta având în flota sa astfel de camioane. Am făcut o testare, am fost mulțumiți și astfel am cumpărat constant Mercedes-Benz ajungând să deținem 42 de unități. Pe cele 4x2 le-am folosit cu trailere cu 3 și 4 axe pentru transporturi relativ ușoare, iar pe cele 6x4 pe proiecte de până la 80 tone, iar 8x4 cu și fără converitzor de cuplu pentru transport greu, de peste 100 tone, acolo unde este nevoie de putere și cuplu.”



Deși puterea este importantă, decizia de achiziție a unui camion nu vine tot timpul în baza puterii dezvoltate, de multe ori, compania uitându-se la ce trailer va folosi cu acesta. Astfel, în funcție de caracteristicile trailer-ului, se știe cu exactitate capacitatea de transport. Un exemplu în acest sens sunt trailerele low-bed de trei axe, care, practic cer un camion 8x4, deși sarcina maximă transportată a acestora este de 27-28 tone, și asta, deoarece permit o repartiție mai bună a greutății totale pe axe.

Evident că nu aveam cum să nu întrebăm care a fost cel mai complex proiect în care camioanele Mercedes-Benz au fost implicate.

“Am clar în minte, proiectul de transport din 2007 a unei turbine de gaz de la Constanța la CET Vest. A fost sarcina noastră să o descărcăm din navă, am dus-o pe barjă până la Oltenița după care am plecat cu o greutate de 205 tone cu două camioane Mercedes-Benz Actros Titan cu convertizor până la CET Vest. Topografia proiectului a inclus o rampă de la Dunăre și mici dealuri, unde cele două camioane s-au descurcat excelent și totul a mers ceas. Proiectul nu a fost unul dur ca și transport, dar am transportat o turbină de gaz de multe milioane de euro, iar asta a fost un stres aparte. Am mai transportat camioanele Mercedes-Benz, transformatoare și echipamente și utilaje pentru industria petrochimică, iar acestea nu ne-au dezamagit niciodată.”



Desigur că Holleman a mai transportat în cadrul activităților sale de transport și transformatoare sau alte echipamente grele, unde camioanele Mercedes-Benz nu au dezamăgit.

În ceea ce privește costul total de operare, la fel ca orice transportator cu un management sănătos, și Holleman este atent la costuri. De altfel, totul are legătură cu raportul onorabil dintre venituri și cheltuieli din care calitatea nu trebuie să lipsească.

“Am investit în standarde de calitate și mediu dar și în echipamente fiabile care să necesite intervenții minime, astfel încât, la final să obținem un raport bun între venituri și cheltuieli. De asemenea, ținem la proceduri și la pregătirea angajaților, chiar dacă pe clienți îi interesează din ce în ce mai puțin astfel de lucruri.”

Astăzi, Holleman este prezent cu filiale în Bulgaria, Ucraina, Serbia, Ungaria și Moldova, unde divizia de transport agabaritic a grupului, realizează transport intracomunitar, acoperind o plajă largă de servicii de la transportul echipamentelor de construcții și agricole până la transportul instalările de eoliene.

Încă niciun comentariu