Ionuț Țepeligă - pasionat de camioane… și de literatură

Ionuț s-a apucat de condus din pasiunea alimentată de tatăl său care a lucrat, de asemenea, ca șofer. A obținut categoriile de profesionist în urmă cu 5 ani, iar de 4 ani practică această meserie. „A durat aproape un an până mi-am luat toate atestatele.”

A început ca șofer profesionist la TagaComTrans, în echipaj. „Primele curse le-am făcut alături de un coleg care mi-a arătat cum stau lucrurile, apoi am rămas singur în cabină.”
De altfel, cu excepția unei perioade scurte de 4 luni, timp în care a muncit pentru o altă companie de transport, Ionuț a lucrat numai pentru compania la care este și astăzi. Cea mai mare parte a curselor pe care Ionuț le efectuează sunt intra-comunitare, cursele de tur-retur fiind doar atunci când vine acasă.

La fel ca alți șoferi pe care i-am întâlnit, Ionuț ne-a confirmat că meseria de șofer profesionist trebuie făcută din pasiune, cu plăcere, altfel nu aduce niciun rezultat demn de mândrie.
„Dacă faci meseria asta exclusiv pentru bani, atunci sigur n-o faci bine. Spre exemplu, în cazul meu, peste 50% din aportul meu este pasiune. Îmi place ceea ce fac și mă implic, tot timpul sunt dispus să învăț lucruri noi. Evident, banii au întotdeauna rolul lor, dar nu primează, cel puțin nu pentru mine.”

De la Ionuț am aflat că șoferii de camion români sunt bine percepuți în Vest, din perspectiva faptului că sunt mai ieftini și dispuşi să facă munca pe care localnicii nu o fac.

L-am întrebat dacă este dificil să petreci 4, 6, 8 săptămâni sau chiar mai mult într-o cabină. „Personal nu am o problemă cu asta, fiind meseria pe care mi-am ales-o. Nu spun că nu mi-ar plăcea să fac același lucru, dar să şi fiu în fiecare seară acasă.”

Ca șofer profesionist ești tot timpul contratimp, iar de multe ori ești nevoit să mergi la limită, atât cu viteza, cât și cu programul. I s-a întâmplat și lui Ionuț. De când este șofer profesionist, a primit două amenzi de radar, una în Austria și alta în Germania. Se grăbea pentru că depășise programul de condus din cauza ambuteiajelor din trafic.
„Graba strică treaba și te bagă la cheltuieli neprogramate”, zice Ionuț zâmbind. „Nu ești șofer dacă nu ai luat amendă de radar. Evident că mi s-a întâmplat și mie.”

Deși nu are o experiență bogată în domeniu, Ionuț a avut ocazia să conducă mai multe mărci de camioane, dar spune despre Mercedes-Benz Actros că este cel mai bun camion pe care l-a condus. „De mai bine de doi ani și jumătate, conduc un Actros 1845 care este net superior față de alte mărci pe care le-am condus. Nu este încă un camion perfect, însă per total întrunește acele caracterisitici care pe mine, ca șofer profesionist, mă interesează. Oferă mult confort și răspunde bine comenzilor.”

Timpul petrecut prin parcările din Europa încearcă să și-l ocupe socializând cu șoferii din zonă, însă, dacă nu are cu cine, citește. De altfel, Actros-ul lui Ionuț ascunde în cabină o mică bibliotecă.
La final, l-am întrebat care este ultima carte citită, iar acesta ne-a răspuns scurt: „Le Beau Danube Rouge”, din seria SAS, de Gérard de Villiers.”