Exemplu de profesionalism dat de Olimpiu Sărac din cabina Actros-ului său

Imediat ce intri în cabina camionului său - una din cele mai curate pe care le-am văzut în aventura noastră de două săptămâni prin Europa de la finalul anului 2017 - îți poți da seama că Olimpiu este un om dedicat meseriei, implicat și cu multă grijă față de bunul firmei. „Mi-a plăcut dintotdeauna meseria de şofer, așa că, a doua zi după ce am ridicat permisul de profesionist, am urcat în camion.”

Copil fiind, în fiecare vacanţă de vară, Olimpiu Sărac îl însoţea în curse pe vecinul său care lucra pe un camion cisternă. „Vecinul lucra pe un Roman Diesel, un camion old school, cum îmi place mie să-i zic. Țin minte că mă ascundem în camion, doar-doar să nu cumva să-mi spună că nu mă ia cu el. Îmi plăcea foarte mult.”

Din 1996 până în 2006, Olimpiu a lucrat ca șofer profesionist numai pe transport intern, pe diverse camioane și utilaje, pentru diferite companii din țară. „Primul camion pe care l-am condus a fost un Buceag.”, spune Olimpiu. Dintre toate camioanele, un loc special în inima sa îl ocupă un remorcher Tatra 8x8 din perioada când lucra pe șantier. „Transportam cu el tot felul de utilaje și echipamente pentru rețele electrice.”

Din discuția purtată în cabina camionului său, am înțeles că „experiența se câștigă în timp, totul este să iubești ceea ce faci.” Din cauza unor probleme în familie, Olimpiu a fost nevoit să renunțe la șoferie aproape un an de zile. I-a fost greu, dar a găsit un tratament pentru asta. În fiecare seară, își plimba câinele pe lângă Piața Cibin, locul pe unde trecea înainte vechea variantă de ocolire a Sibiului, pentru a trage în piept puțin miros de camion. „Trebuia să le văd, să simt mirosul inconfundabil de motorină și să-mi păstrez vie dorința de a mă întoarce la camion.”

Olimpiu este bucuros că meseria de șofer profesionist evoluează în bine, începând de la confortul oferit șoferului și terminând cu condițiile de muncă. „Tehnologia şi nevoile au evoluat, așteptările sunt mai mari, atât din partea managerilor, cât și a noastră, a șoferilor. Am devenit mai pretențioși. Astăzi, un șofer de camion cu adevărat profesionist, care decide să schimbe firma, se interesează de condiția tehnică a camioanelor, nu doar de salariu. Cine spune că nu este interesat de condiția camionului, minte. Un camion într-o stare tehnică bună îți ușurează munca, respectiv reduce oboseala și stresul. În același timp, reduce și riscul de a suferi accidente. Pe de altă parte, gândul că ești la volanul unui camion care se poate defecta în orice moment te ține într-o stare de alertă care te obosește.”

Pentru Olimpiu, colaborarea dintre angajat și angajator este esențială în orice domeniu, nu numai în transport. „Camionul este pâinea mea, iar dacă sunt interesat să o câștig, atunci trebuie să mă implic”. Acesta ne-a mai spus că „atunci când un manager vede implicare din partea angajaților, oferă și el mai mult, iar lucrurile nu au decât să evolueze.”

Dacă am adus în discuție tehnologia, nu aveam cum să nu-l întrebăm pe Olimpiu cum se împacă cu partenerul său de drum, un Actros 1845.

Deși nu ne-a ascuns faptul că ar vrea să testeze și alte mărci de camioane, pentru Olimpiu, Mercedes-Benz rămâne pe primul loc din perspectiva a ceea ce oferă șoferului, de la confort la siguranță și eficienţă.

Când părăsește cabina Actros-ului său pentru pauzele de 11 sau 45 de ore, Olimpiu caută parcări sigure cu facilități: duș, toalete, eventual un restaurant unde poate mânca ceva cald. „Parcarea trebuie să fie luminată, patrulată de poliție și să aibă facilități.”

Pe final, am aflat de la Olimpiu că cele mai frumoase drumuri sunt și cele mai grele. „În zonele cele mai grele se găsesc locuri frumoase. Din punctul meu de vedere, Austria (partea cu Vilach) și Italia (zona Coastei de Azur) au cele mai frumoase peisaje.”