De ce savurează șoferița Emma distanțele mari cu camionul ei Actros

Atunci când Emma Tornberg povestește cum a devenit șofer de camion, are întotdeauna un zâmbet în colțul buzelor. „De fapt a fost ideea mamei mele“, explică tânăra suedeză de 30 de ani. „M-am născut în Kiruna, cel mai nordic oraș al Suediei. După terminarea școlii am făcut la început un curs pentru a deveni îngrijitoare de cai. Dar într-o zi a venit la mine mama și mi-a spus: ‚Fata mea, ia-ți odată carnetul de conducere pentru camioane!’ Bunicul și unchii mei aveau o firmă de transport lemn și asta li se potrivea la fix.“

– Emma Tornberg, șofer de camion la firma Wiiks Transport din Luleå

Întotdeauna gata de drum.

Zis și făcut. Emma a economisit bani pentru carnetul de conducere și a început un curs pentru șofer profesionist de camioane. „Întotdeauna mi-a plăcut să călătoresc și am făcut multe călătorii pe patru roți de mai multe zile cu prietenii mei. Acum fac asta ca profesie și îmi place foarte mult. Sunt cu adevărat nebună după camioane. Să fii șofer de camion nu este o profesie ci un sentiment de viață.“ Deja de trei ani Ema lucrează pentru firma Wiiks Transport din Luleå, un mic oraș de coastă din Laponia suedeză.

Firma este specializată în transporturi interstatale. 16 angajați se ocupă în Luleå, ca și în filialele norvegiene din Tromsø și Bodø, de planificare și formalități vamale. Patru mecanici se ocupă de parcul auto în atelierul firmei din orășelul Kalix. Pe lângă Emma mai lucrează încă 24 de șoferi la firmă.

3.000 de kilometri pe săptămână.

Circa 3000 de kilometri parcurg camioanele firmei Wiiks Transport pe săptămână – și asta pe întreaga durată a anului. Exact în regiunile unde aproape toți producătorii de autovehicule își testează modelele în condiții extreme – pentru că din octombrie până în aprilie în nordul Scandinaviei domnește iarna. O însoțim azi pe Emma pe drumul de 521 kilometri de la Luleå la Bodø. Încărcătura este lemn pentru un producător norvegian de bucătării. Călătoria în îndepărtata și în singurata Scandinavie este exact în această perioadă orice altceva în afară de rutină.

Condiții extreme.

„Nu prea am de-a face în deplasările mele cu ambuteiaje. Între provocările mele cotidiene se numără mai mult temperaturile mult sub punctul de îngheț, zăpada și gheața de pe șosele, în munți pericolul omniprezent al avalanșelor și, să nu uităm, renii“, spune Emma. În ciuda condițiilor vitrege: Nu-și poate imagina ceva mai frumos decât să fie șofer de camion aici sus în nordul Suediei. „Îmi place singurătatea, liniștea și natura. Să călătorești aici în nord, unde întâlnești rareori alte autovehicule, este pentru mine aproape ca o stare de meditație.“ 

Camionul ei Actros 2551 este pentru Emma între timp ca o a doua casă. „A fost dragoste la prima vedere! Dorm mai bine în camion decât în patul meu de acasă. Confortul și manevrarea sa sunt absolut de prima clasă!“

Fotografii și videoclipuri: Alexander Tempel